Deoarece familia Călin are bunul obicei de a face o mică excursie la mânăstirea Nicula în fiecare an în preajma Sf. Maria, nu pot să nu remarc românismul nostru cel de toate zilele cu care mă ciocnesc de fiecare dată….

Cam de sâmbătă ( raportându-mă la anul în curs, Sf. Maria fiind luni ), accesul pentru autovehicule este blocat din satul Nicula până sus la mânăstire. Poliția română scoate hainele de gală din cui și se postează cu drag în diverse puncte strategice ale satului…chiar și acolo unde n-ar fi neapărat nevoie, dar așa, să fie… Acești impunători oameni ai legii pot fi probabil mituiți încurajați în vreun anume mod să lase lumea să treacă, dar nu știu să vă spun și cu ce sumă, deoarece mereu am considerat că o plimbare pe deal în sus nu poate fi decât binevoită…

În această perioadă din an se adună la această mânăstire toate capetele bisericești, se înconjoară mânastirea pe coate și se țin slujbe menite să celebreze această sărbă(u)toare devenită mai nou și națională….

Tot în această perioadă înflorește comerțul cu busuioc, turtă dulce, kurtos kalacs, băuturi răcoritoare,  haine chinezești și alte obiecte pe care le pun la dispoziție sătenii pe drumul inițiatic 🙂 Da, am văzut chiar și chiloți din aceia de tanti, cu mânecuță 😉

Taximetriștii gherleni iși dublează brusc venitul datorită credincioșilor pe care îi transportă în sus pe deal, cât și în jos…( la mica înțelegere cu băieții cu ochi albaștri pomeniți mai sus )

Localnicii îți oferă îmbietor să lași mașina la ei în curta pentru nesemnificative sume de tip 50, 70 Ron ( !!! ) iar buletinul de Nicula devine la fel de valoros precum un card de credit de director 🙂

Zeci de grupuri cu prapore se îndreaptă cu voioșie spre lăcașul de cult pentru a asista la slujba de la miezul nopții, toată afacerea desfășurându-se pe fond muzical cu temă bisericească.

De asemenea zeci de tineri cu bagaje, corturi si doze de bere in mână ( cel puțin dubios, nu? 🙂 se pregătesc pentru – probabil – o reușită excursie cu fetele la cort 🙂

Până sus ai ocazia să întâlnești o serie de persoane care acceptă cu bucurie donații 😛 pentru cauze care mai de care mai nobile: de la propriul handicap până la neaunsurile bisericii X din satul Y, din cel mai îndepărtat colț opus al țării…

Nici obiectele bisericești nu sunt uitate: standuri cu icoane, mătănii, broșuri, rozare se ițesc de după fiecare curbă…comerțul nu doarme 😉

La intrarea în biserica veche –  coadă, pentru a te perinda prin fața icoanei făcătoare de minuni. În unii ani am stat la coadă și câte o oră, vă puteți imagina câte coate am suportat și de câte ori am fost împinsă…:p Anul ăsta mai lejer cu coada, mai puține corturi pe pajiștea din spatele bisericii, e abia sâmbătă…înghesuiala e încă timidă…

Jurnaliști plictisiți filmează oamenii la rugăciune, așteptând vreo știre bombă, eventual un VIP, vreun politician care să-și etaleze credința…tantile își fac rugăciunile și se minunează de cât de ” faină ” a fi biserica ” aia nouă ”….

În biserică o tanti stă pe genunchi și pare a se ruga…la o privire mai atentă…vorbește la mobil 😀 Cine zice că tehnologia cu credința nu se pupă, habar n-are 🙂

Icoanele sunt atât de pupate și răspupate încât din anumite unghiuri se văd urmele pe sticlă – mie îmi pare că scrie mare HERPES pe ele și prefer să iau contact prin intermediul ” dej`telor”…

N-am apucat să văd vreodată live slujba din 15 August, decât la tv, dar sincer, nu știu dacă mi-aș dori să fiu în mijlocul unei asemenea mulțimi….știm cu toții cam ce bătaie iese la expuneri de moaște, icoane sau împărțit de apă sfințită…

Ce mi-a plăcut mie cel mai și cel mai mult: am văzut nenumărate mașini conduse de fețe bisericești aka popi 🙂 cu mirobolantul număr de înmatriculare CJ – xy – HAR sau BN – xy – HAR !!! Cât de tare…credeam ca dupa DR(inițială), MED, AVO, LAW, LEX le-am văzut pe toate inspirate din meserii, dar uite că viața mai are ași în mânecă 😀

Cu harul, bănuiesc că e după principiul…cine-l are îl are, cine nu…în altă viață 😀

Din hainele de sărbătoare națională – Călin, file din poveste

Anunțuri